albortar - verbu

Indicativu
Presente Pretéritu imperfeutu Pretéritu indefiníu Pluscuamperfeutu
albuerto
albuertes
albuerta
albortamos
albortáis
albuerten
albortaba
albortabes
albortaba
albortábamos / albortábemos
albortabais / albortabeis
albortaben
alborté
albortasti / albortesti
albortó
albortemos
albortastis / albortestis
albortaron
albortara / albortare
albortaras / albortares
albortara / albortare
albortáramos / albortáremos
albortarais / albortareis
albortaran / albortaren
Suxuntivu Potencial
Presente Pretéritu imperfeutu Futuru Condicional
albuerte
albuertas / albuertes
albuerte
albortemos
albortéis
albuertan / albuerten
albortara / albortare
albortaras / albortares
albortara / albortare
albortáramos / albortáremos
albortarais / albortareis
albortaran / albortaren
albortaré
albortarás
albortará
albortaremos
albortaréis
albortarán
albortaría
albortaríes
albortaría
albortaríamos / albortaríemos
albortaríais / albortaríeis
albortaríen
Infinitivualbortar
Xerundiualbortando
Participiu
albortáualbortadaalbortao
albortaosalbortaes
Imperativualbuerta
albortái

Flexona como: moyar

forma nominal : albuertu, albortamientu, albortadura

Esta palabra atópase en Diccionariu de la Llingua Asturiana