|
retolicar - verbu
Indicativu
|
---|
Presente
| Pretéritu imperfeutu
| Pretéritu indefiníu
| Pluscuamperfeutu
|
retolico retoliques retolica retolicamos retolicáis retoliquen
| retolicaba retolicabes retolicaba retolicábamos / retolicábemos retolicabais / retolicabeis retolicaben
| retoliqué retolicasti / retoliquesti retolicó retoliquemos retolicastis / retoliquestis retolicaron
| retolicara / retolicare retolicaras / retolicares retolicara / retolicare retolicáramos / retolicáremos retolicarais / retolicareis retolicaran / retolicaren
|
Suxuntivu
| Potencial
| Presente
| Pretéritu imperfeutu
| Futuru
| Condicional
|
retolique retolicas / retoliques retolique retoliquemos retoliquéis retolican / retoliquen
| retolicara / retolicare retolicaras / retolicares retolicara / retolicare retolicáramos / retolicáremos retolicarais / retolicareis retolicaran / retolicaren
| retolicaré retolicarás retolicará retolicaremos retolicaréis retolicarán
| retolicaría retolicaríes retolicaría retolicaríamos / retolicaríemos retolicaríais / retolicaríeis retolicaríen
|
Infinitivu | retolicar |
---|
Xerundiu | retolicando |
---|
Participiu | retolicáu | retolicada | retolicao | retolicaos | retolicaes |
|
---|
Imperativu | retolica retolicái |
---|
Flexona como: mercar forma nominal : retólica Esta palabra atópase en Diccionariu de la Llingua Asturiana
|
OSLIN-AST
El corpus léxicu OSLIN-AST ye un conxuntu estructuráu de preseos
llingüísticos. Ta dirixíu al públicu en xeneral, pero tamién a la
comunidá científica, y pue usase como ferramienta útil pa toes aquelles
persones que trabayen cola llingua asturiana, o que deseen deprendela o
iguar dudes. Tolos conteníos d'esti sitiu actualícense de contino.
|