|
alvertir - verbu
Indicativu
|
---|
Presente
| Pretéritu imperfeutu
| Pretéritu indefiníu
| Pluscuamperfeutu
|
alvierto alviertes alvierte alvertimos alvertís alvierten
| alvertía alvertíes alvertía alvertíamos / alvertíemos alvertíais / alvertíeis alvertíen
| alvertí alvertiesti / alvertisti alvirtió alvertiemos / alvertimos alvertiestis / alvertistis alvirtieron
| alvirtiera / alvirtiere alvirtieras / alvirtieres alvirtiera / alvirtiere alvirtiéramos / alvirtiéremos alvirtierais / alvirtiereis alvirtieran / alvirtieren
|
Suxuntivu
| Potencial
| Presente
| Pretéritu imperfeutu
| Futuru
| Condicional
|
alvierta alviertas alvierta alvirtamos alvirtáis alviertan
| alvirtiera / alvirtiere alvirtieras / alvirtieres alvirtiera / alvirtiere alvirtiéramos / alvirtiéremos alvirtierais / alvirtiereis alvirtieran / alvirtieren
| alvertiré alvertirás alvertirá alvertiremos alvertiréis alvertirán
| alvertiría alvertiríes alvertiría alvertiríamos / alvertiríemos alvertiríais / alvertiríeis alvertiríen
|
Infinitivu | alvertir |
---|
Xerundiu | alvirtiendo |
---|
Participiu | alvertíu | alvertida | alvertío | alvertíos | alvertíes |
|
---|
Imperativu | alverti / alvierti alvertíi |
---|
forma nominal : alvertimientu, alvertencia Esta palabra atópase en Diccionariu de la Llingua Asturiana
|
OSLIN-AST
El corpus léxicu OSLIN-AST ye un conxuntu estructuráu de preseos
llingüísticos. Ta dirixíu al públicu en xeneral, pero tamién a la
comunidá científica, y pue usase como ferramienta útil pa toes aquelles
persones que trabayen cola llingua asturiana, o que deseen deprendela o
iguar dudes. Tolos conteníos d'esti sitiu actualícense de contino.
|