|
|
alear - verbu
| Indicativu
|
|---|
| Presente
| Pretéritu imperfeutu
| Pretéritu indefiníu
| Pluscuamperfeutu
|
aleo alees alea aleamos aleáis aleen
| aleaba aleabes aleaba aleábamos / aleábemos aleabais / aleabeis aleaben
| aleé aleasti / aleesti aleó aleemos aleastis / aleestis alearon
| aleara / aleare alearas / aleares aleara / aleare aleáramos / aleáremos alearais / aleareis alearan / alearen
|
| Suxuntivu
| Potencial
| | Presente
| Pretéritu imperfeutu
| Futuru
| Condicional
|
alee aleas / alees alee aleemos aleéis alean / aleen
| aleara / aleare alearas / aleares aleara / aleare aleáramos / aleáremos alearais / aleareis alearan / alearen
| alearé alearás aleará alearemos alearéis alearán
| alearía alearíes alearía alearíamos / alearíemos alearíais / alearíeis alearíen
|
| Infinitivu | alear |
|---|
| Xerundiu | aleando |
|---|
| Participiu | | aleáu | aleada | aleao | | aleaos | aleaes |
|
|---|
| Imperativu | alea aleái |
|---|
Flexona como: falar forma nominal : aleación Esta palabra atópase en Diccionariu de la Llingua Asturiana
|
OSLIN-AST
El corpus léxicu OSLIN-AST ye un conxuntu estructuráu de preseos
llingüísticos. Ta dirixíu al públicu en xeneral, pero tamién a la
comunidá científica, y pue usase como ferramienta útil pa toes aquelles
persones que trabayen cola llingua asturiana, o que deseen deprendela o
iguar dudes. Tolos conteníos d'esti sitiu actualícense de contino.
|